Cum va fi digitalizată România? Industria IT a realizat trei pachete de măsuri

Guvernul României a solicitat Asociației Patronale a Industriei de Softare și Servicii (ANIS) o strategie privind digitalizarea instituțiilor de Stat, cât și a mediului privat. ANIS a formulat, în lipsa informațiilor referitoare la bugetul disponibil, trei pachete de măsuri:

1. Pachet Digitalizare Națională – pe termen mediu și lung. Prin aceste măsuri, România poate recupera din handicapul ce privește digitalizarea și crea un mediu favorabil companiilor de software.
2. Pachet de Accelerare a Digitalizării – termen mediu (12 luni). Inițiativele din sectorul privat trebuie să primească sprijin în vederea lansării unor noi produse software sau dezvoltarea, precum și comercializarea, a celor existente.
3. Pachet de Ajutor de Stat pentru Digitalizare – termen scurt (3 luni). Implementarea acestui pachet, care se poate realiza ușor, va duce în mod indirect la o campanie de promovare a digitalizării.

Direcțiile strategie ale măsurilor propuse de ANIS sunt următoarele:

„1. Digitalizarea operațiunilor firmelor mici și mijlocii, prin introducerea de sisteme de digitalizare de bază;
2. Folosirea cloud-ului ca infrastructura preferată de IT în locul sistemelor
on-premise;
3. Acceptarea și promovarea aplicațiilor de tip SaaS, pentru a reduce costurile de implementare și exploatare, dar și pentru a reduce durata de timp pentru a obține beneficiile implementării. Soluțiile SaaS sunt livrate sub formă de abonament, nu sub formă de licențe instalabile, prin urmare guvernul ar trebui să trateze și cheltuielile cu aceste tipuri de servicii ca fiind eligibile.”

ANIS atrage atenția asupra faptului că beneficiarii măsurilor trebuie să contribuie financiar în aplicarea măsurilor de digitalizare.

„Totodată principiul director ar trebui să fie, pe cât posibil, cel al co-finanțării. Beneficiarii acestor măsuri ar trebui să se implice material în acest proces de digitalizare, pentru a elimina hazardul moral al „banilor gratis”, se arată în raportul ANIS.

Raportul atrage atenția asupra faptului că firmele care utilizează tehnologiile menționate se încadrează în standardele indicatorului DESI (Digital Economy and Society Index), publicat de Uniunea Europeană în fiecare an. Scopul UE este de a crește indicatorii DESI pentru fiecare țară cu ajutorul programelor de finanțare europeană.

Ultima dată, România se afla pe penultimul loc în clasamentul DESI, ceea ce înseamnă că „există clar potențial de absorbție în aceste domenii propuse pentru intervenție”. Astfel, este de așteptat ca firmele românești să dezvolte mult mai multe proiecte care să beneficieze de finanțare europeană.

ANIS recomandă, după ce sunt luate măsurile nceesare, să se acorde atenție și celorlalte domenii care intră în calculul DESI, fiind luate în considerare următoarele:

„1. Folosirea Big Data pentru fundamentarea deciziilor de business, de la optimizarea producției la fundamentarea politicilor de marketing și de vânzări
2. Folosirea Internetului ca piață de desfacere prin platforme de piață (gen eMag, Amazon, Alibab etc)
3. Folosirea platformelor de socializare pentru segmentarea pieței și pentru comunicarea cu clienții
4. Folosirea AI pentru automatizarea și optimizarea proceselor de business precum și pentru creșterea calității deciziilor”

Primul pachet – Digitalizarea națională

ANIS consideră că autoritățile centrale trebuie să fie implicate în mod indirect, prin construirea unui cadru legislativ flexibil, dezvoltarea infrastructurii tehnologice și dezvoltarea unui ecosistem local de furnizor de servicii și soluții. ANIS consideră că „descentralizarea este strategia corectă pentru dezvoltarea și digitalizarea României”.

Aceste măsuri, dacă statul le va adopta rapid, vor genera cel mai puternic impact. Astfel, companiile private se pot adapta automat acestui nou mediu, fără ajutor de stat.

Măsurile se încadrează în două direcții: cadrul legislativ și dezvoltarea unor sisteme cheie, cu ajutorul cărora va fi accelerat procesul de digitalizare.

1. Cadrul legislativ

ANIS spune că un mediu în care cadrul legislativ este simplificat și flexibil va contribui decisiv în vederea dezvoltării sectorului. Astfel, ultimele tehnologii pot fi adoptate rapid. Un mediu guvernat de un cadru legislativ inflexibil va produce decalaje semnificative, mai ales de ordin financiar, costurile fiind mai mari.

Cloud policy

Un potențial foarte mare privind accelerarea digitalizării îl au tehnologiile cloud, mai ales SaaS (Software as a Service) și PaaS (Platform as a Service). Prin adoptarea acestor tehnologii, majoritatea instituțiilor vor avea parte de o digitalizare rapidă și eficientă.

Din păcate, multe instituții întâmpină diverse probleme care împiedică sau întârzie procesul de digitalizare. Raportul ANIS prezintă câteva motive: „cele mai acute sunt lipsa personalului specializat, lipsa unei infrastructuri IT adecvate (ex: lipsa unor centre de date adecvate), precum și lipsa fondurilor pentru investiții în infrastructură IT. Aceste probleme sunt mult mai pronunțate, chiar extreme, în cazul instituțiilor publice mici și medii, pentru care digitalizarea este blocată.”.

În acest sens, implementarea tehnologiilor de tip SaaS și PaaS vor ajuta la eficientizarea modului de lucru a acestor instituții. Nu va mai fi nevoie de intervenție umană, iar costurile necesare administrării infrastructurii IT vor fi reduse semnificativ.

Este necesară o modificare a cadrului legislativ, astfel încât tehnologia cloud să fie încurajată și permisă. De reținut este că tehnologia cloud nu înseamnă eliminarea soluțiilor clasice, ci este vorba de o diversificare a opțiunilor tehnologice pe care instituțiile le au.

Autoritățile centrale trebuie să recomande adoptarea tehnologiilor cloud, precum și să analizeze legislația achizițiilor publice.

API First

Sistemul public mai are o problemă: lipsa integrării dintre diversele aplicații publice. Asta înseamnă ca o parte considerabilă din aplicațiile publice sunt dezvoltate în mod izolat, fără a fi compatibile între ele. Problemele care derivă de la acest fenomen duc la o comunicare deficitară între instituții, precum și în interacțiunea dintre cetățean și instituție. „ ANIS dă exemplul cazierului judiciar, „solicitat de unele instituții publice, care este furnizat de altă instituție publică.

Pentru rezolvarea acestor probleme, aplicațiile publice trebuie să poată fi conectate cu ajutorul unor API-uri (Application Programming Interface).

Toate aplicațiile instituțiilor publice vor trebui să se dezvolte prin principiul „API First”, acest pas fiind obligatoriu. Pe măsură ce instituțiile vor începe să publice API-uri, celelalte instituții vor urma această măsură. ANIS atrage atenția că un astfel de demers poate fi întârziat, datorită supra reglementării și centralizării modului prin care API-urile sunt realizate.

1.2. Sisteme cheie

Identitate digitală (Single Sign On)

Problema principală cu care se confruntă instituțiile publice sunt legate de autentificarea persoanelor. Această problemă se poate rezolva cu ajutorul sistemului Single Sign On (SSO). Sistemul este conceput astfel încât orice persoană, fizică sau juridică, să dețină o identitate digitală, adică un cont unic protejat.

Orice instituție publică va putea folosi acest sistem în condiții de siguranță, dacă măsura este implementată respectând măsurile de securitate.

ANIS atenționează că acest sistem reprezintă o prioritate pentru digitalizarea României:

„În acest sens este necesară demararea imediată a unui proiect de implementare a sistemului SSO guvernamental. Din punct de vedere financiar acest sistem presupune o investiție minimă prin comparație cu beneficiile pe care le va aduce. ANIS poate contribui la definirea cerințelor și proiectarea acestui sistem”.

Poșta electronică oficială

Revenind la problema comunicării dintre instituții, precum și dintre cetățean și instituție, ANIS propune că „un sistem oficial de poștă electronică oficială ar rezolva atât problemele de comunicare dintre instituții cât și problemele de comunicare între instituții și persoane. Folosind acest sistem de poștă electronică oficială, persoanele juridice și persoanele fizice vor avea un cont de email”.

Un astfel de sistem ar garanta o comunicare realizată în condiții de siguranță, fiind garantată și livrarea tuturor mesajelor, receptarea acestora, precum și înregistrarea datei citirii ANIS se oferă să contribuie la definirea cerințelor și să proiecteze acest sistem.

Al doilea pachet – Accelerarea a Digitalizării Economiei

Prin aceste măsuri se dorește sprijinirea producătorilor de software specializat în digitalizarea și automatizarea proceselor de afaceri, atât din mediul privat cât și din partea instituțiilor de Stat. Rezultatele adoptate prin implementarea acestor măsuri sunt așteptate să apără mai repede de 12 luni.

ANIS propune următoarea schemă de finanțare:

– Co-finanțare nerambursabilă, în proporție de 80% a proiectelor eligibile
– Maximum 100.000 euro/proiect
– Maximum 5 proiect per producător de software specializat

Redactarea documentației necesară trebuie elaborată în mod urgent, iar selecția și semnarea acordului de finanțare să fie realizat online, în regim de urgență. Astfel, procesul de finanțare durează mai puțin de trei luni.

De asemenea, ANIS se oferă, în mod gratuit, prin intermediul unui grup de lucru specializat, să asiste la organizare, stabilirea normelor și a mecanismelor de evaluare.

Sunt vizate doar produsele și serviciile de software care ajută digitalizarea companiilor și instituților, dintre acestea fiind:

– Soluții de comunicare online cu publicul
– Soluții de gestiunea documentelor și registratură
– Soluții de facturare și contabilitate online
– Soluții de managementul resurselor umane online
– Soluții de automatizare a proceselor
– Soluții de organizare și facilitare a lucrului la distanță
– Soluții pentru introducerea plăților online (inclusiv a taxelor și impozitelor)
– Soluții online pentru gestionarea procesului de instruire/educare
– Soluții de bugetare participativă online

Al treilea pachet – Ajutor de Stat pentru Digitalizarea IMM

Măsurile prezente în acest pachet sunt destinate IMM-urilor și companiilor care aparțin de Stat. Au fost concepute în așa fel încât să ofere o „ minimă finanțare pentru a deschide apetitul pentru soluțiile de digitalizare, cât și asistență în selecția soluțiilor potrivite”.

Perioada de implementare a acestor măsuri este scurtă, între 3-6 luni. Următoarele produse sau servicii software sunt vizate:

– Soluții de gestionare a conținutului site-ului web
– Soluții de gestionare a magazinului online
– Soluții de poștă electronică
– Soluții de teleconferință
– Soluții de facturare și contabilitate online
– Soluții de managementul resurselor umane online
– Soluții de comunicare online cu publicul
– Soluții de gestiunea documentelor și registratură
– Soluții de automatizare a proceselor
– Soluții de organizare și facilitare a lucrului la distanță
– Soluții pentru introducerea plăților online (inclusiv a taxelor și impozitelor)
– Soluții pentru gestionarea digitală a resurselor companiei (soluții tip CRM, ERP etc)
– Soluții online pentru gestionarea procesului de instruire/educare

ANIS propune înființarea unui „Catalog Digital de Soluții pentru digitalizare și automatizare”, pentru că are următoarele avantaje: respectă principiile pieței libere, este transparent, eficient și flexibil. Instituția recomandă ca suma acordată beneficiarului (care are un proiect ce nu depășeste 12 luni) să nu depășească 12.000 euro.

Companiile și instituțiile de stat trebuie să îndeplinească câteva criterii de eligibilitate:

Companiile private:

– În ultimele 12 luni nu a efectuat achiziții similare
– Firma are minimum 2 angajați
– Este înființată înainte de declanșarea situației de urgență
– Nu are datorii către Stat.

Insituțiile de Stat nu sunt considerate eligibile dacă au efectuat achiziții similare în ultimele 12 luni.

Raportul generat de ANIS se poate consulta AICI.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *